Antonia Matei – este lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, iar mai bine de un deceniu, a fost redactor la postul public de radio, acolo unde a dobândit o vastă experiență jurnalistică în mai multe domenii. Antonia Matei este, de asemenea, manager al echipei române din cadrul proiectului Erasmus+ Newsreel2, ce are ca teme principale Verifying and Analysing Fake News și Debunking disinformation. În ceea ce privește interesele de cercetare acestea au în vedere sociologia jurnaliștilor, domeniul audiovizual sau studiile media comparative.

Delia Cristina Balaban – profesor universitar în științele comunicării, având specializarea publicitate la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca unde a înființat și coordonează programele de Publicitate la nivel licență, masterat și doctorat. Coordonează din 2018 un grup de cercetare care se ocupă de efectele comunicării publicitare prin social media, în deosebi a comunicării social media influencerilor și a participat la conferințe internaționale pe această temă a publicat lucrări de specialitate în domeniu.

Ileana Rotaru – absolventă a SNSPA București (2002), în prezent conferențiar universitar al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării și coordonatoare de doctorat în domeniul științelor comunicării în cadrul Universității de Vest din Timișoara, s-a remarcat de-a lungul timpului prin maniera de abordare transdisciplinară a științelor comunicării  aducând în dezbaterea academică și în spațiul public teme precum: comunicarea în spațiul virtual, relația dintre copii/tineri și internet, utilizarea noilor media în procesul educațional, competența media a cadrelor didactice, efectele internetului și inegalitățile digitale, impactul știrilor false și al discursului instigator la ură din mediul online.

Conținuturile false sau manipulatoare nu au fost niciodată mai răspândite ca astăzi. Internetul, noile media și social media, alături de mesageria instant sunt canale și mijloace de comunicare prin care este facilitată răspândirea știrilor înșelătoare și dezinformarea. Acest fenomen fragilizează democrația, scade încrederea în autorități și accentuează polarizarea politică și socială. Mai mult decât atât, dezinformarea poate avea efecte negative asupra sănătății publice, situația actuală generată de pandemia de COVID-19 fiind un exemplu în acest sens.

Ghidul de față, disponibil pentru descărcare aici, își propune să ofere un set de instrumente pentru înțelegerea anatomiei conținutului înșelător din mediul online, astfel încât să crească reziliența online a publicului și abilitățile de a identifica știrile false și manipulatoare. Fundamentat pe principiile dezinformării enunțate de NATO și pe principalele concepte din literatura de specialitate, Dezinformarea sub lupă. Ghid pentru înțelegerea conținutului înșelător din mediul online descompune, într-un limbaj accesibil, modul în care sunt construite știrile false și manipulatoare în spațiul de comunicare online pentru a crește reziliența online în fața dezinformării.

Inițiativa ”Dezinformarea sub lupă” prezintă prima versiune a unui nou joc online conceput pentru a ajuta publicul să identifice și să combată practicile ostile în materie de informare. Cu ajutorul acestei primei versiuni vei afla cât de pregătit ești pentru a discuta despre schimbările climatice.

Climate Game is on!