Infodemie în vremea coronavirusului

Infodemie în vremea coronavirusului: cum evaluăm credibilitatea surselor de informații?

Alina Bârgăoanu și Flavia Durach

Dragi cititori,

Vă propunem câteva criterii simple care să vă ajute, pe cât posibil, să evaluați credibilitatea surselor de informații online. Sugestia noastră principală este aceea de a urmări cât mai mult sursele oficiale care, din fericire în acest moment, beneficiază de mult spațiu de emisie în mass media tradiționale (TV, radio), circulă și pe rețelele sociale, sunt sintetizate pe site-ul nou lansat, https://stirioficiale.ro/informatii.

În același timp, ne dăm seama că, în această situație, când nevoia de informare, de orientare și de conversație este maximă, nici unul dintre noi nu poate rămâne doar la aceste surse și, ne place sau nu, recunoaștem sau nu, stăm cu ochii lipiți de ecranele televizoarelor sau ale telefoanelor mobile.

Din acest motiv, vă oferim acest ghid foarte sumar, care este, fără îndoială perfectibil și care este doar un modest punct de plecare. Chiar și așa, sperăm să fie util.

  1. Credibilitatea sursei care a publicat informația
  • Care este numele domeniului de internet folosit? Atenție la denumiri neobișnuite, generice sau obscure, care nu pot fi asociate unei organizații/ instuții cu o bună reputație (exemple fictive/ imaginate în momentul redactării acestui text: stirile-azi.ro, trebuiesastii.com etc). Atenție și la domeniile care mimează website-uri cunoscute de știri (exemple fictive/ imaginate în momentul redactării acestui text: mediafax.com.co, comparativ cu site-ul legitim: mediafax.ro).
  • Ce tip de organizație/ce actor media a publicat informația pe care o citiți? Intrați pe website-ul care a publicat știrea. Parcurgeți rubrica ”Despre noi” a site-ului și căutați orice alte indicii privind organizația în cauză, misiunea, viziunea, politica editorială. Este vorba de un site de știri, de o platformă de opinie, de o revistă de popularizare a științei, de un blog, de un website politic? Este vorba de site-ul unei organizații/ instituții/ centru de cercetare de bună reputație? Discerneți dacă este sau nu vorba de un site de satiră sau parodie. Simplul fapt că aceste informații nu sunt accesibile, că link-ul ”Despre noi” fie nu există, fie nu est activ, trebuie să fie un semnal de alarmă.

2. Autorul articolului

·         Dacă știrea este anonimă, din start trebuie să avem o atitudine circumspectă privind credibilitatea informațiilor prezentate.

·         Cine este autorul știrii? A mai publicat și altceva pentru website-ul în cauză? Numele autorului este însoțit de un link care poate fi accesat și care duce la biografia acestuia și la alte articole publicate? Alte situații suspecte/ care să ne pună în gardă: nume foarte cunoscute care scriu pentru site-uri de care nu a auzit nimeni, articole semnate cu doar cu inițiale, autori care au ca date de contact doar o adresa oarecare de email și nicun alt element de identificare generator de credibilitate, absența linkurilor către alte articole ale autorului, frecvența cu care acesta publică pe site-ul în cauză (exemplu: foarte multe articole într-un timp scurt, sau invers, articole publicate cu foarte mult timp în urmă).

3. Calitatea redactării și stilul articolului

·         Conține textul greșeli gramaticale, de punctuație și ortografie, face abuz de funcția ALL CAPS, de punctuație excesivă pentru un efect de dramatism (???, ?!?, !!!! …. etc.)?

·         Este textul coerent și inteligibil?

·         Are textul un efect puternic emotional? Dacă textul face abuz de cuvinte cu o mare încărcătură emoțională, este foarte posibil să stimuleze atenția și reacțiile cititorilor în mode deliberat (monetizează engagementul)

4. Caracterul de actualitate al informației prezentate

  • Are articolul o dată de publicare sau nu? Este această data vizibilă imediat, fără să necesite alte căutări, eforturi suplimentare?
  • Este conținutul unul de actualitate, sau este vorba de știri mai vechi, reciclate și recontextualizate?
  • Uneori, un indiciu important este situația în care data verificabilă a publicării este discrepantă în raport cu data la care acel conținut este distribuit pe rețelele sociale (de exemplu, distribuirea pe rețele sociale a unui articol/postare de blog etc. apărut cu mai mult timp în urmă, care induce o falsă impresie de actualitate).

5.  Sursele de date/informații și declațiile citate

  • Ce declarații ale actorilor publici sau experților relevanți sunt citate? Mare atenție la informațiile ”pe surse”, la declarațiile atribuite unor persoane a căror poziție profesională este greu verificabilă (Cutare Cutărescu de la Institutul X din țara Y) sau anonimizate ”unchiul meu este cercetător la un laborator din…”.
  • Dacă nu sunt citate niciun fel de poziții oficiale sau de tip expert, în special în cazul subiectelor complexe sau controversate, ceva este în neregulă. Jurnalismul de calitate presupune muncă de investigație și argumentație bazată pe dovezi verifcabile.
  • Articolul include linkuri și trimiteri către surse credibile și verificabile pentru a-și sprijini argumentația? Atenție, link-urile trebuie să fie active, nu este suficientă trimiterea “potrivit unui studiu BBC”, iar link-ul către articolul BBC nu este activ.
  • Sunt făcute trimiteri către alte articole pe acceași temă (”Citește și…”)?

6. Manipulare foto și video

·         Atenția la posibilitatea ca dovezile/ ilustrațiile foto sau video folosite să fi fost manipulate. Pentru a verifica, puteți corobora cu alte surse, apela la instrumente specializate de identificare a manipulării foto-video sau puteți apela la site-urile de fact-checking.

·         Atenție la fotografiile și video-urile mai vechi folosite pentru a ilustra o informație de actualitate.

7. Calitatea conținutului

  • Putem identifica în mod clar că este vorba de o știre/un articol de opinie/ un articol publicitar plătit (advertorial)?
  • Există o corespondență între titlu și conținut, sau este vorba de titluri înșelătoare menite să atragă atenția (clickbait)? Exemple: “Șoc”, “Adevărul despre…”, “Nimeni până acum nu a …”, “Nimeni nu vă va spune …”.
  • Se poate discerne între informații/ fapte și opinii/ interpretări?
  • Poate fi informația regăsită în moduri similare și din alte surse credibile și obiective? Atenție în mod special la rețelele de site-uri destinate dezinformării, care publică același tip de știre – această practică conferă un fals aer de legitimitate informației. În general, informațiile credibile/ adevărate ar trebui să figureze/ circule prin mai multe mijloace de comunicare (ceva care circulă DOAR pe whatsapp, doar pe un blog, doar sub formă de postare) ar trebui să ne pună în gardă.
  • Cum se realizează problematizarea? Atenție la distincția dintre grupări/ împerecheri firești de teme versus împerecheri/ grupări nefirești de teme în interiorul articolului
  • Diversitatea perspectivelor prezentate: sunt discutate minim două puncte de vedere pentru un caracter de obiectivitate?

 

Atenție: aceste criterii sunt indicii de credibilitate, nu de stabilire a caracterului adevărat/ corect sau fals/ înșelător al informațiilor care circulă în spațiul public. Nu am vrea să complicăm în mod inutil discuția, dar pot exista informații corecte care circulă fără respectarea tuturor acestor criterii (de exemplu, link-ul către biografia jurnalistului nu este activ) sau, situația mai periculoasă, aceea în care cele mai multe dintre aceste criterii sunt respectate, chiar cu strictețe, cu toate acestea, informațiile să fie înșelătoare, incorecte, manipulatoare.

About Bârgăoanu Alina

Bârgăoanu AlinaAlina Bârgăoanu este expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false şi a dezinformării din mediul online (Comisia Europeană), visiting fellow la Center for European Studies din cadrul Harvard University (2018-2019), fondator şi director al revistei Convorbiri Europene (www.convorbirieuropene.ro); bursier Fulbright (2001- 2002). Este autor al volumului ”#Fakenews. Noua cursă a înarmării” (2018). Domenii de interes: digital disinformation, strategic communication, tech race, tech regulation, East-West divide in the European Union, Transatlantic relations.